CE-L TULBURĂ PE ISUS? – de David Gabriel

Ioan 13:21 ,,Isus S-a tulburat în duhul Lui

Isus Hristos a fost tulburat de trădarea lui Iuda.
Iuda nu era oricine, ci era ,,unul din cei doisprezece ucenici aleși de Isus Hristos să-I continue lucrarea. Isus l-a numit ,,prietenul Meu apropiat, în care îmi puneam încrederea și care mânca din pâinea Mea”. Pe deasupra, Iuda a văzut minunile săvârșite de Isus, a ascultat învățăturile Sale, a beneficiat de împuternicirea Lui, dar se pare că nu era un credincios adevărat.

Cuviosul Eftimie Zigaben a spus că Iuda nu L-a vândut pe Isus Hristos pentru că așa era scris în Sfintele Scripturi, ci Dumnezeu a scris așa pentru că, în atotștiința Lui, știa că Iuda îL va trăda. Dar cunoașterea lui Dumnezeu dinainte nu anulează responsabilitatea omului și nu-i justifică sau scuză păcatele, completează J.C.Ryle.

Cei cu imaginația mai bogată, influențați fiind și de tiparele Hollywodului, și-l imaginează pe Iuda îmbrăcat în haine negre, stând mai mereu în umbră și cu o faţă mereu încruntată. Greșit. „Iuda” nu se manifestă întotdeauna aşa. Îl poţi întâlni zilnic pe stradă şi nu-l cunoşti. S-ar putea să-ţi fie coleg de lucru, partener de afaceri, să stea lângă tine în biserică şi totuşi să nu-ţi dai seama de caracterul lui. Să nu uităm că el a fost cândva un apostol, un om, poziționat undeva între sfânt şi demon, între alb şi negru, între întuneric şi lumină.

Chiar dacă trădarea a existat dintotdeauna, inclusiv trădarea de Hristos, ea a fost și este la fel de tulburătoare. Umanitatea a taxat acest gest al trădării lui Iuda, și continuă să-l taxeze, asociindu-i numele cu trădarea.

Fii ceea ce pretinzi că ești, și nu te da ce nu poți să fii.

Vezi și alte articole asemanatoare
Singur in ziua necazului – Editorial
Linistea de Sambata seara – Editorial
Fiii pierzarii – Editorial

Singur în ziua necazului – de David Gabriel

Totdeauna înconjurat de
oameni, în ziua necazului său, Mântuitorul Isus a rămas singur. Cel mai singur dintre toți singuraticii. Căci mulți au stat cu El la mese, dar prea puțini au tras la jug, spunea Traian Dorz. Dar e bun și necazul la ceva… te ajută să îi cunoști pe cei care îți sunt cu adevărat prieteni.

Când L-au prins pe Isus, ucenicii, erau de negăsit. Toți L-au părăsit și au fugit. (Matei 26:56) Petru a încercat să-I rămână aproape, dar a falimentat. Prețul rămânerii era prea mare.

Până și soarele L-a părăsit. Trei ore a refuzat să-și mai arate fața în Israel. De fapt el nu putea privi tortura și umilința la care era supus Fiul Lui Dumnezeu. În sens simbolic, le-a arătat oamenilor întunericul în care se află.

Tatăl, L-a părăsit și El. Hristos trebuia să ispășească păcatele omenirii. Tatăl nu putea interveni, pentru că fără jertfa lui Isus nu era mântuire. Nimeni nu are voie să intervină în actul mântuirii, aceasta este exclusiv ,,opera” lui Isus Hristos.

Și pentru că a gustat singurătatea, Mântuitorul Isus a promis că nu-i va părăsi niciodată pe ai Săi. Și am încredere în El, de mine, în schimb, mă îndoiesc…