Moartea Credibilității – de Gary Miller

Cu mult timp în urmă, într-o țară îndepărtată, numită Plauzibilitate, trăia un trib care se numea Credibilii. Locuitorii tribului erau cunoscuți sub acest nume pentru că un fluid numit credibilitate curgea prin venele lor, în loc de sânge. În Plauzibilitate, oamenii aveau relații unii cu alții la fel ca oamenii de astăzi.

În vremurile noastre, uneori, oamenii varsă sânge ca să elimine alte persoane. Această faptă se numește crimă. Ea este întotdeauna greșită, dar este deosebit de gravă când este omorât un om nevinovat.

Cea mai utilizată metodă de a omorî un dușman în țara Plauzibilitate era de a înfinge un cuțit al acuzațiilor false în trupul lui. Dacă lumea credea acuzațiile, credibilitatea victimei se scurgea complet prin rana provocată.wisper1

O altă tactică era aceea de a arunca niște semințe de insinuare în grădina dușmanului. Pe
măsură ce aceste semințe creșteau, victima, care nu bănuia nimic, suferea de pe urma pierderii credibilității. Deseori, victima rămânea uluită și nu era în stare să spună ce anume cauzase tragedia aceea. Citeste mai mult

Ție de cine ți-e dor?

Când moare un sfânt locul lui rămâne gol – în familie, în biserică și în sufletele noastre.

Am fost în dimineața asta la Sărăzani și m-a apucat un dor nespus de fratele Ruben. Un sfânt nebăgat în seamă și dat uitării. L-am căutat cu privirea prin adunare toată dimineața…

De predicat am predicat cu ochii pe ușă, parcă așteptându-l să intre dintr-un moment în altul… Dar cum să intre când el nu a întârziat niciodată? Din contră, venea cu cel puțin jumătate de oră mai devreme și ne aștepta cu un zâmbet blajin și o încurajare.ruben

Citeste mai mult

După… – de David Gabriel

dupaAm ascultat de curând o melodie veche de-a lui Ducu Bertzi, dar care prezenta o realitate foarte actuală. El spunea așa:
,,abia când a plecat plângând și n-a mai fost a mea ∕ m-am îndrăgostit numai de ea”, și m-am întrebat ce folos? Ce folos să iubesti după: după ce te-a părăsit, după ce sa-mbolnăvit, după ce-a murit, după…

Ziceți și voi prieteni, ce folos să apreciezi pe cineva după. Sau ce folos să declari pe cineva sfânt, geniu sau erou, post mortem. După acest ,,după” nimeni nu mai are nevoie de nimic.

Pentru a aprecia ceea ce ai sau pe cine ai, trebuie mai întâi să pierzi?

Nu uita! Morții nu au nevoie de aprecieri, iubire, grade sau încurajări, cei de lângă noi au. ,,La vitta e bella”, dar așa de scurtă. Deci, nu mai lăsa să trea nici o oportunitate fără să-i apreciezi pe cei din jurul tău.

Page 17 of 18
1 15 16 17 18