Dormind cu lumina gloriei lui Hristos aprinsă – de David Gabriel

Luca 9:29 ,,Pe când Se ruga, I s-a schimbat înfățișarea feței și îmbrăcămintea I s-a făcut albă strălucitoare.”
Luca 9:32 ,,Petru și însoțitorii lui erau îngreuiați de somn; dar când s-au trezit bine, au văzut Gloria lui Isus…”

Trebuie să recunoaștem că  Alexandr_Ivanov_015pierdem foarte mult din lumina și gloria lui Hristos, dormind. Petru, Iacov și Ioan au fost pe munte când Isus Hristos S-a schimbat la față, dar au pierdut o parte din această manifestare a gloriei Lui … dormind. Prin această metamorfozare, Mântuitorul își arăta Dumnezeirea. Ucenicii îL cunoscuseră până acum ca învățător, ca vindecător, ca om, dar acum au văzut Dumnezeirea Lui.

Deci, lumea se împarte în două: cei treji și cei ce dorm … în Domnul. Cei ce se roagă și cei ce cască în timp ce primii se roagă. Cei ce se plâng că lor Dumnezeu nu le vorbește și cei care se bucură de descoperiri Dumnezeiești. Cei care își găsesc plăcerea în biserică și cei care socotesc biserica ca fiind ceva plictisitor. Cei care văd o binecuvântare în tot ceea ce li se întâmplă bun și nemulțumiții care au ochi să vadă doar ceea ceste rău . Și aș putea s-o țin așa mult și bine, dar ce folos?

William Barclay prezintă trei cauze care adorm mintea.
Prima cauză este prejudecata. Ideile și părerile preconcepute pot adormi mintea într-atât încât atunci când bate la ușa inimii un adevăr divin, să nu fie auzit. Tot ce trece de ceea ,,noi așa știm, noi așa am învățat, noi așa am primit”, este privit cu scepticism și tratat ca fiind amențiare a integrității religioase. Ba mai mult, acești constipați ai formelor judecă și anatemizează tot ce trece peste limitarea lor mediocră, tot ce este nou sau vine din partea vreunui tânăr.

A doua cauză care adoarme mintea este lenea mentală. Sunt oameni care refuză să-și frământe mintea cu lucruri adânci. Lucruri precum cititul Bibliei și, bineînțeles, al altor cărți, măcinarea problemelor contemporane de tot felul în moara gândirii și dialogul, țin mintea trează. Dumnezeu spune că ,,poporul [...] piere din lipsă de cunoștință”, iar Platon zicea că ,,omul care ezită să cugete profund nu merită să trăiască.”  Prin faptul că rostește o judecată, afirmația lui Platon este mai dură decât afirmația lui Dumnezeu, care este doar o constatare, dar în fond și la urma urmei concluzia este aceeași: starea de necunoaștere este primejdioasă.

Și a treia cauză care adoarme mintea este iubirea de tihnă. Există în fiecare om un sistem de apărare care închide automat ușa minții atunci când apare un lucru care deranjează sau pare prea complicat. Aceștia se simt în siguranță în zona lor de confort și resping orice provocare și orice inițiativă de evadare spre lumea ideilor. Singurul lor avantaj este că nu vor cunoaște niciodată durerea gânditorului.

Astfel, noi ne putem anestezia mintea cu una dintre aceste cauze sau chiar cu toate trei, până la adormirea ei completă sau putem fi treji, bucurându-ne astfel de strălucirea gloriei lui Isus.

S-ar putea sa-ti placa si...

Deșteaptă-te române! – de David Gabriel
views 37
Adevărul fundamental pe care îl prezintă imnul nostru național este că românii dorm. Și nu e vorba de somnul acela odihnitor de 6-8 ore de care are ne...

Lasă un răspuns